Il libro da colorare / The coloring book / Carte de colorat

Dai, colorami i miei giorni, mi ha chiesto

la mia ombra, piena di falsa umiltà

Vedo te molto più trasparente rispetto ad ieri, che si sarà di te ...!

mi dice

da dove otterrò io  colori a questa ora ...!

guarda, un po’ di beige dal sorriso paralizzato dei bambini nei bianchi reparti ospedalieri,

un tocco di blu sotto le palpebre degli ubriachi dal pub ancora chiuso

con cura, raschio il verde spento dalla  pietra con volto pallido di D’Annunzio.

che non smette, a non finire ... di guardare vicoli vuoti,

il nero, lo prendo in prestito, da dei fori freschi

che stano nella attesa, con la fame, di nuovi residenti

e da quei convogli, che si avvicinano, prendo il bianco muto dell'illusione, ben nascosto,

che sarà nei testamenti,  pure qualcosa per loro ...

e basta, quanti colori vorresti ...?

l'ombra, allungata esagerato: vedi?  Manca di colorare ... ancora

faccio per lei il capriccio, e rubo più colori, fino a quando

e’ una specie di notte,  mi ha sorpreso con la mano fino al gomito

impregnata nella pasta di dolore ... detta anche ... vivere

ora sarà punito ... di sognare incolore -

l'ombra, mi girò le spalle, e  finge

di non conoscermi più

.

Come on, color my days, asked me

my shadow, crawling with fake humility

I see much more transparent than yesterday, which it choose you ...!

say me

of where  to I obtain colors this time ...!

look, a little beige of smile  crippled the of children in the hospital white wards

a touch of blue under the eyelids drunkards from the pub still closed

with carefully, scrape green off stone a pale  face of D'Annunzio

you can not refrain... of watching empty alleys

the black, in loan, from of the holes fresh

that waiting, with hungry,  the residents 

and from those convoys,  who approach, I take the dumb white of illusion,  well concealed,

as, in the wills, is something for them...

and ready, how many colors you want ...?

the shadow, exaggerated elongated:  see? ...to colored yet

I do for she the caprice,  and I steal more colors,  until they

comes a sort of night, and  me surprised with hand till  the elbow

steeped in paste of pain ... alias that... living

now I will be punished...  to I dream colorless -

the shadow, it turn up with back, and is feign

as she does not know me

.

hai, colorează-mi zilele, îmi cere

umbra mea târându-se cu prefăcută smerenie

te văd mult mai transparent ca ieri, ce s-o alege de tine…!

îmi zice

de unde să iau culori la ora asta…!

uite, un pic de bej din surâsul beteag al copiilor din saloanele albe

un strop de bleu de sub pleoapele beţivilor din faţa birtului încă închis

răzui cu grijă ceva verzui spălăcit de pe obrazul de piatră a lui D’Annunzio  

ce nu se mai satură de privit aleile goale

negrul îl împrumut de la gropile proaspete

ce-şi aşteaptă avide locatarii

iar de la cei din cortegiile ce se tot apropie, iau albul mut al iluziei, bine mascate,

că-n testamente o fi totuşi vreo ceva şi pentru ei

şi gata, câte culori ai vrea…

umbra se alungi exagerat, vezi? Să tot colorezi…

îi fac hatârul şi fur de-a culori până ce

vine un fel de noapte şi mă surprinde cu mâna până la cot

înfiptă-n  pasta comună a durerii …viului

voi fi pedepsit la visare incoloră –

umbra îmi întoarce spatele, se face că

nu mă cunoaşte