Poesia d’amore / Poem of love / Poem de dragoste

Avevo una gran nostalgia di scrivere una poesia d’amore

e ho pensato a lei…
Ho chiuso gli occhi, per ricordare il suo volto,
cosi com’è stato l’ultima volta …
dopo che li aprii, infatti, solo battei le palpebre, lei, viva,
con i gesti, con l’odore della sua carne, il suo sguardo verbo …
mi sosteneva l’ombra
po’  più alto di quello che sapevo – una sorta di levitazione, sai …!

... e come faccio di scrivere adesso …?
.

I had a great yearning to write a love poem
and I thought about she
I closed my eyes, I can not remember his face,
as it was last time …
after we opened, or just clip she
living with gestures, smell the meat on verb …
I kept shadow
somewhat higher than I knew – a kind of levitation, you know? …
- How to stop writing now …?
.

mi-era tare dor să scriu un poem de dragoste
şi mă gândeam la ea
am închis ochii, să-mi pot aduce aminte chipul,
aşa cum era ultima dată…
după ce i-am deschis, adică doar clipisem, ea
vie, cu gestică, mirosul cărnii, privire verb…
îmi ţinea umbra
ceva mai sus decât o ştiam – un fel de levitaţie, înţelegeţi?…
– cum să mai scriu acum…?!
 .