lo straniero / the stranger / străinul

Ti sembro uno sconosciuto pendente al muro di vetro dei tuoi giorni.
Mi vedi un passeggero troppo lento attraversando il presente
e sempre trascuri avvenimenti che ti scavano rughe profonde …
- protagonista è la vita, il tuo desiderio trova il suo destino, e quindi…
Io sono e resto lo stesso straniero.
Ognuno guarda altrove, con la fronte spingendo gli orizzonti
Facendo di noi due fronti contrapposti e presupponendo l’amore un’empietà
dando la preferenza solo … all’ego.
Il cuore alle porte appena socchiuse, vuole certezze e ospiti eccezionali.
ma non invita il passante ad entrare un attimo -
l’attesa diventa cosi uno spreco e i muri si erodono sciogliendosi invano.
Io sono lo straniero perché … così tu mi vedi
come un’ombra che ti minaccia e anche fa la guardia
le crepe nel tempo coprendo come una polvere fine
semi di nostalgie e di colpe, germinati nei misteri rimanenti
inutilmente pesanti, inutilmente belli …
- lascia le regole, lascia il mondo, lascia pure che il cielo
arda dentro di te come un vulcano rovesciato e totale
ferro: dal cuore non si fondono e battuti ferocemente coltello, lancia o scudo …
accoglie me, accoglie me perché io sono straniero cresciuto
dalla stessa pasta precaria e lo spirito venuto in dono
mai invano, mai definitivamente
abbastanza stupido, emotivo e appositamente creato
per amarti naturale-innaturale toccato dalla vita piena ha raggiunto fino all’ultima goccia
prospettiva dei tuoi giorni, fatti capitati, tondo germoglio d’attimo,
che porgo sul muro di vetro e dove lo seppellirò nel finale
sacrificio al Creatore e suono compiuto nel canto universale..
lascia i calcoli e le previsioni ridicole, lascia solo il sogno
a tessere un nuovo mondo, lo stesso, ma vestito di luce, pulito,
il tempo nella punta ha un’ascia che indica oltre l’undicesima ora
lascia che questo straniero, lascia, permettigli di prendere la tua lettiera, raccogliere il cuore in mano
e non alieni se stesso non accogliendo l’amore, ma …accogliendolo poi
nascerà Adamo in un paradiso intatto, lo morderai sublime insieme con la mela
perché amando insieme avete conosciuto la verità

Do I look like a stranger leaning against the wall of the glass of your life.I see a passenger too slow through thisand always trascurarti events that you dig deep wrinkles …- The protagonist’s life, your wish is his destiny, and then …I am and will remain the same stranger. Everyone looks away, his brow pushing the horizonsMaking us into two camps, and assuming the love impietygiving preference only … ego. The heart of the doors just parted, they want certainty and special guests.but do not call through to get a moment -Waiting thus becomes a waste, and the walls are eroded melts in vain. I am the stranger because … so you see melike a shadow that threatens you and also stands guardcracks over time as a powder covering upseeds of nostalgia and the seeds germinated in the mysteries of faults remainingunnecessarily heavy, unnecessarily beautiful … - Let the rules, let the world, let the pure skyburn within you like a volcano overturned and totaliron from the heart does not melt and fought fiercely knife, spear or shield … welcomes me, welcomes me because I am a stranger grownthe same lump precarious and the spirit came as a giftnever in vain, never definitively pretty stupid, emotional, and specially designedto love natural-unnatural touched by the full life has reached to the last dropperspective of your days, events occurred, round sprout moment,I offer that I have on the wall of glass and where I bury the finalsacrifice to the Creator and universal sound made in the song .. leaves the calculations and predictions ridiculous, leave only dreamto weave a new world, the same, but dressed in light, cleanax in the secondary peak has an ax and shows over the eleventh hourlet this stranger, leaves, allow it to make your litter pick up heart in handand not to alienate itself does not love receiving them, but then accepting it …I Adame be born in a paradise untouched, the sublime die along with the appleloving together because you have known the truth 
 
Îţi par un străin rezemat de zidul de sticlă a zilelor tale.Mă vezi un trecător prea lent prin prezentşi mereu neatent întâmplărilor care îţi sapă riduri adânci…– protagonistă e viaţa, doar dorinţa ta îşi croieşte destin, şi-atuncisunt şi rămân acelaşi străin.
facem din noi două fronturi opuse şi presupunem iubirea împietate
dând numai egoului …întâietate.
dar nu cheamă trecătorul să intre o clipă – 
aşteptarea devine astfel risipă şi zidul se macină prelins în zadar.
ca o umbră care-ţi ameninţă şi totodată păzeşte 
breşele timpului acoperind ca o pulbere fină
sămânţa de dor şi sămânţa de vină încălţită în taine rămase
inutil de grele, inutil de frumoase
să ardă în tine ca un vulcan răsturnat şi total
fierul din inimă nu-l topi şi bate aprig cuţit, lance sau scut
din aceeaşi pastă sumară şi duh venit în dar
niciodată-n zadar, nicodată definitiv
să te iubească firesc-nefiresc de atins de viaţă mustind până la ultimul strop 
perspectivă zilelor tale întâmplatelor fapte, rotund mugur de clipă,
ce-l reazem de zidul de sticlă şi-n care-l îngrop la final
ofrandă Creatorului şi sunet împlinit în cântec universal 
să ţese o lume nouă, aceeaşi, dar învăluită-n lumină curată
secundarul ţine în vârfui securea şi-arată ceasul al unsprezecelea trecut
lasă străinul acesta, lasă-l, să-ţi facă inimii tale în căuşul palmelor aşternut… 
nu-l înstrăina de sine neprimindu-i iubirea, iar primind-o…
fiindcă iubind amândoi aţi cunoscut …Adevărul

Fiecare privim altceva, cu fruntea împingând orizonturi,

Uşile inimii sunt abia întredeschise, vor certitudini şi oaspeţi de seamă

Eu sunt străinul doar fiindcă… astfel îţi par, 

– lasă normele, lasă lumea, lasă până şi cerul

primeşte-mă, primeşte-mă fiindcă sunt străinul crescut

destul de nătâng, emotiv şi creat într-adins

lasă calcule şi prognoze ridicole, lasă doar visul

naşte-l Adam într-un rai ne-nceput, moare-l sublim odată cu mărul